Faptul că AQUA Carpatica vine din inima Bucovinei, din ținutul unic al Dornelor, binecuvântat cu ape cum nu mai sunt altele în lume, ne leagă în mod sentimental de Bucovina. Așa cum toți românii sunt români, dar fiecare este moldovean, bănățean, maramureșean etc, așa și noi suntem un brand românesc, cu accente bucovinene. De aceea, am adunat pentru voi mai multe tradiții de Paște din această zonă:

• În Bucovina, ouăle roșii se numesc merișoare, iar cele cu ornamente sunt numite încondeiate, închistrite sau împistrite.

 

• Ornamentica ouălor decorative este extrem de variată, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe și religioase. Câteva simboluri și semnificații utilizate la decorarea acestora:

 

– linia dreapta verticală = viața ;
– linia dreaptă orizontală = moartea ;
– linia dublă dreapta = eternitatea ;
– linia cu dreptunghiuri = gândirea și cunoașterea ;
– linia ușor ondulată = apa, purificarea;
– spirala = timpul, eternitatea ;
– dubla spirala = legatura dintre viața și moarte.

• În noaptea de Înviere fetele merg în clopotniță se spală limba clopotului cu “apă neîncepută”. Apa neîncepută se foloseste în aceeași zi în care a fost luată și nu se pastrează după apusul soarelui iar cea care rămâne se aruncă la “parii gardului” sau la vița de vie. Cu această apa fetele se spală pe față în dimineața zilei de Paști pentru a fi frumoase tot anul și asa cum aleargă oamenii la Înviere cand trag clopotele la biserica, tot așa vor alerga feciorii după ele. Apoi este randul baieților să ducă flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt mai dragi, iar ele trebuie sa le ofere un ou roșu dacă le împărtășesc sentimentele.

 

• Înainte de a pleca de acasă la șlujba de Paște toți oamenii casei, vârstnici și tineri, se spală pe față cu un ou roșu și un bănuț de argint, în credința că vor “fi sănătoși ca oul și curați ca argintul”.

 

• Ciocnitul ouălor se face cu respectarea unor reguli precise: persoana mai în vârstă, de obicei bărbatul, loveste violent “capul” oului ținut de partener, în timp ce rostește ”Hristos a Înviat” iar partenerul îi răspunde “Adevărat a Înviat”. În prima zi, duminica, ouăle se ciocnesc “cap la cap”, a doua zi, “hușcă la hușcă” iar în cea de-a treia zi “burtă în burtă”.

 

• După consumarea oualor, cojile roșii sunt păstrate pentru a fi puse în brazde, la arat, crezându-se astfel că pământul va da rod bun.

 

• În cea de-a doua și în cea de-a treia zi de Paști avea loc ritualul stropitului cu apă, în amintirea readucerii la viață a fetei de evreu, leșinată la aflarea veștii învierii lui Iisus, prin stropirea ei cu apă de catre tinerii ce treceau întâmplător prin zonă. Lunea, feciorii stropeau cu apă fetele din sat iar marțea fetele îi udau pe feciori. Obiceiul contemporan, de a stropi cu parfum rudele și prietenii vizitați a doua zi de Paști, este o reminiscență târzie a acestei datini.

 

Vă dorim Paște fericit și luminat alături de cei dragi și sperăm să ne aflăm alături de voi pe mesele îmbelșugate!