În zilele noastre omenirea se confruntă cu câteva chestiuni fundamentale: alimentele, apa de calitate și sursele sustenabile de energie. Însă, ținand cont de subiectul acestui articol, ne vom opri asupra apei.

Apa naturală și, mai ales, apa minerală naturală este un amestec complex de săruri minerale, iar atunci când alegem o apă curată și sănătoasă trebuie să fim atenți la mai multe componente: tipul de apă, sursa, mineralele și cantitatea acestora într-un litru de apă, nitrații sau alte elemente chimice dăunătoare, pH-ul etc.

Mineralizarea totală (TDS) versus puritatea.

Trebuie spus de la bun început că apa îsi manifestă calitățile alimentare și nutriționale, preventive și curative, netratată prin mijloace fizice și chimice.

Orice tratament atropic aplicat apei se traduce prin modificări grosolane sau subtile ale calității sale informaționale de care depind de fapt viața, sănătatea sau boala.

Într-un mod eronat, prin canale de comunicare puțin controlabile se promovează diverse metode de tratare a apei, echilibrul natural al apei fiind modificat prin diverse tehnici de tratare, filtrare-microfiltrare, ultrafiltrare, osmoză inversă, clorinare, ozonare, etc.

Apa demineralizată și apoi “reconstituită” prin remineralizare selectivă nu este o apă naturală și poate avea efecte neplăcute asupra sănătații.

Vom lua azi ca exemplu osmoza inversă, procedeu de filtrare utilizând membrane cu pori extrem de mici care rețin 99% din particulele organice și microorganisme și cca 95% din compușii ionici.

Apa rezultată este, din punct de vedere nutrițional, o apă destructurată, cu valoare biologică zero.

Metoda de promovare a acestei ape se bazează pe niște dispozitive de testare a TDS-ului (total dissolved solids), iar promotorii acestei metode “confundă” în mod deliberat sau nu, din ignoranță vădită, PURITATEA cu mineralizarea totală (TDS). Trebuie spus din start că majoritatea apelor testate pică acest test, pentru că apele au incarcatură minerală, lucru absolut normal.

Puritatea nu înseamnă lipsa mineralelor din apă. Indicatorii privind puritatea apei se referă la conținutul de nitrați și nitriți, oxidabilitate, zinc, fenol, substanțe tensioactive, tetracloretan și tricloretan, etc. Nici unul din acestea nu poate fi determinat cu acel dispozitiv de măsurare TDS.

Apele minerale naturale nu pot fi comparate din punct de vedere al mineralizarii totale cu apele de rețea, încărcătura acestora în săruri anorganice benefice sănătății fiind mult mai mare. Din acest motiv dispozitivul de măsurare TDS indică valori mult mai mari pentru apele minerale în comparație cu apele de rețea.

Așadar, recomandarea AQUA Carpatica este să citiți suplimentar în ceea ce privește apa, să căutați informații de la specialiști, din studii științifice. Apa minerală îmbuteliată trece prin foarte multe verificări și este certificată de specialiști în toate domeniile ca fiind o alegere sănătoasă pentru oricine respectă indicațiile și recomandările specifice.

Taguri:  apa minerala aqua carpatica puritate saruri minerale