Paștele este cea mai importantă sărbătoare a creștinilor și este precedată de 40 de zile de post și pregătiri atât la nivel individual, sufletesc, cât și în gospodărie. Săptămâna mare începe cu duminica Floriilor când se sărbătorește intrarea lui Hristos în Ierusalim, continuă cu zile simbolice care recreează patimile și, concret, celebrarea începe în ziua de sâmbătă.

Se spune că în noaptea de Joia mare se deschid mormintele, cerul, ușile Raiului și ale Iadului, iar spiritele celor morți se întorc la casele lor spre a petrece Paștele printre cei vii.

Morții reveniti pe la vechile lor locuințe rămân printre ai lor până la Înățarea Domnului Iisus Hristos, zi in care se fac pomeni, iar aceștia se întorc de unde au venit, împreună cu colacul și cu oala cu apă pe care le-au primit de pomană”, a declarat Amelia-Loredana Etegan, managerul Centrului Judetean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj.

În unele sate așezate în apropierea Oltului există obiceiul ca în dimineața zilei de Joimari, înainte de răsăritul soarelui, grupuri de fete să meargă pe malul Oltului, unde alegeau locuri pe care le marcau cu crenguțe de salcie și flori, lângă care înfigeau lumânări aprinse. Fiecare fata lua apoi apă cu galeata din Olt, se închina și spunea: ‘Să-i fie lui…(numele unei persoane decedate din familie)’, apoi rasturna apa din galeată la baza ramurii de salcie. Se vărsa cate o galeată cu apă pentru fiecare. Pentru practicarea obiceiului erau alese doar fete caste, pentru ca apa varsată de ele sa fie primită de morti, potrivit etnografului. (Sursă)

Cel mai important moment al zilei de Sâmbătă este sfințirea apei botezatoare la Biserică. Se spunea că prima persoană care urmează să fie botezată cu aceasta apă “nouă” va avea noroc toată viața.

Înainte de a merge la Slujba de Înviere sau în prima zi de Paște, dis-de-dimineață, se spune ca e bine ca toți ai casei să se spele pe față cu apă în care așeaza un ou roșu și o monedă de argint, iar, după caz, un fir de busuioc pentru a fi sănătoși tot anul. Astfel toți cei care își spală fața cu această apa vor fi tari ca banul, frumoși ca oul și căutați ca busuiocul.

În Bucovina, fetele se spală în dimineața de Paște cu apa folosită la curațatul clopotului, astfel încât să fie frumoase și căutate de flăcai în decursul întregului an. În alte regiuni ale țării, înainte de a merge la Biserică, se recomandă ca fetele și băieții să se uite într-o fântână, ca să fie la fel de frumoși precum apa tot anul.

Apa prezinta un rol important și în Duminica Mare. Creștinii merg la Biserică ducând mâncarea, apa și vinul pregătit pentru a fi sfintițe. Postul se termină oficial prin consumarea acestor bucate.

Voi ce tradiții de Paște aveți în zona în care sărbătoriți?

AQUA Carpatica vă urează tuturor, indiferent de cum sărbătoriți, zile liniștite alături de cei dragi și Paște fericit!

Taguri:  apa aqua carpatica romania sarbatori traditii