Cartea Fine Waters, scrisă și documentată de Michael Mascha, ne dezvăluie câteva dintre secretele somelierilor de apă. Da, exista și somelieri de apă care va pot recomanda apa în functie de mâncare, temperaturi, moment al zilei, ocazie etc, întocmai ca un somelier de vin. De altfel, Michael Mascha a fost un cunoscut somelier de vin care a primit interdicție de la medic sa mai bea alcool, de aceea s-a reorientat catre un domeniu perfect infofensiv pentru sănătate, ba chiar benefic.
Punem sau nu gheață?
De preferat să nu. Gheața este unul dintre inamicii băuturilor, în special al apei minerale. Din păcate, la în România sunt foarte puține baruri care servesc gheață produsă din apă minerală plată. De preferat, apa se servește la temperatura camerei, de la rece sau cu gheață facută din aceeasi apă. Spre exemplu, în București, există un bar unde AQUA Carpatica devine și gheață pentru a nu altera gustul apei sau al cocktailurilor: Flair Angel.
Pahare speciale
S-au dus vremurile în care paharele de apă erau cele mai comune de la masă sau, mai rău, erau aceleași de la vinuri. Avem o colecție pe Pinterest despre cum ar fi ideal să fie baută apa cu stil.
Florence by Varga
Depozitare
Somelierii recomandă ca apa să fie pastrata în locuri întunecate și răcoroase, cum sunt cramele, în jur de 12-13 grade, care este și temperatura de servire perfectă pentru majoritatea apelor minerale plate. Și noi recomandăm ca depozitarea apei în orice fel de recipient să se facă în locuri ferite de lumina soarelui, departe de vecinatatea unor substanțe toxice.
Decantarea
Dacă este vorba de apa minerală îmbuteliată, nu este cazul. Ea este microbiologic pură, limpede și nu are ce sa se decanteze.
Temperatura de servire
Pentru a simți cu adevărat diferențele între gustul apelor minerale, somelierii recomandă diverse temperaturi pentru apa minerală, diferite în funcție de gradul de carbonatare. Spre exemplu, apa plată e ideală pentru servit la 12 grade, apa carbogazoasă light la 13-14 grade, cea medie (cum e AQUA Carpatica carbo) la 14-15 grade, iar cea Forte la 17 grade.
Lămâie?
Da, dacă nu doriți să simtiți gustul apei în mod special. Altfel, apa la temperatura camerei sau calduță înainte de masă ajută la digestie.
Somelierii de apă oferă și informații despre asocierea apei minerale, fie ea plată sau carbogazoasă, cu mâncarea.
Asocierea cu gustul
Una din cele mai bune metode de a asocia apa cu mâncarea este de a avea mai multe tipuri de apă pe parcursul întregii mese. Asocierea tipului de apă cu fiecare fel de mâncare sau moment al mesei va fi subtilă și rafinată, diferența care va adauga o plăcere suplimentară fiecarei îmbucături.
Pentru o masă cu 5 feluri de mâncare, alternanța arată așa:
- Aperitiv: Apă minerală carbogazoasă, cu bule mari, îndrăznețe
- Salata: Efervescentă – un contrast plăcut cu prima încercare și cu aciditatea dressingului
- Primul fel (spre exemplu, ceva ușor, pește, fructe de mare etc): Plată – veti observa absența bulelor din apă și vă veți concentra pe gust.
- Al doilea fel (exemplu – pui): Efervescentă, usor carbogazoasă. Reintroducerea bulelor și potrivirea cu textura felului de mâncare
- Felul principal (carne roșie, consistent): Light sau clasic carbogazoasă, vine în ajutorul digestiei felului principal
- Desert: Plată sau carbogazoasă light
În servirea apei e important să tineți cont de complementaritate și contrast. Uneori, contrastul vine sa îmbogatească textura sau gustul alimentelor. De exemplu, textura scoicilor s-ar potrivit cu apa plată, însă bulele unei ape ușor carbogazoase pot aduce senzații suplimentare. Aceeași regulă se aplică și pentru alte tipuri de alimente de tipul fructelor de mare, sushi sau pește.
Regula de 75%: În proporție de 75%, senzația gustativă ar trebui să fie în concordanță cu mineralizarea sau carbogazificarea din apă: senzația gustativă din apă ar trebui să fie la fel de puternică ca cea a preparatului. Bule prea puternice, prea îndrăznețe pot ascunde gustul mâncării, iar apa plată să nu fie suficient de contrastantă cu preparante crocante, care s-ar potrivi mai bine cu apa carbogazoasă.
Regula de 20%: Alimentele dominante ale unui preparat pot ”cere” nivele diferite de mineralitate. Ape cu TDS (mineralizare) scăzut crează senzația de ușor și proaspăt, în timp ce ape cu TDS ridicat oferă apei corpolența. Nivele mari de sare, bicarbonat, sau, dimpotrivă, absența lor pot schimba gustul și percepția gustului apei. Spre exemplu, brânza se asociază cu o apa bogată în bicarbonat, iar deserturile cu ape săraci în calciu și magneziu, dar bogate în siliciu care îi dau o delicatețe potrivită unor deserturi.
Regula de 5%: În final, o asociere cât mai fină e cea a alcalinitații și acidității. Un PH neutru se potrivește oricărui tip de mâncare. O apă ușor alcalină poate da un gust dulceag, în timp ce alcalinitatea ridicată poate duce chiar spre un gust amar sau neplăcut. O apă acidă cere echilibrul în mâncaruri grase și invers.
În România, AQUA Carpatica a fost alegerea somelierilor la Concursul Naţional de Ape Minerale 2014.
Niciun comentariu