În Romania, poluarea cu nutrienți a apelor potabile este o reală problemă, mai serioasă decât în alte state europene care au luat măsuri de mai mulți ani.

Nitrații și nitriții sunt componente naturale ale solului și fac parte din ciclul de azot. Aceștia apar în urma mineralizării substanțelor organice azotoase provenite de la plante și animale. Nitrații sunt parțial absorbiți de către rădăcinile plantelor și sunt materii prime pentru sinteza proteinelor și a altor compuși ai azotului însă excedentul contaminează apele subterane freatice, regăsindu-se în râuri, lacuri sau în apele subterane.

Indicatori de poluare în apă 

În natură, în zonele unde omul nu a intervenit, nitrații se găsesc în sol in cantități între 0-2,5 mg/L – conform EPA (United States Environmental Protection Agency), OMS (Organizatia Mondiala a Sănătății), IARC (International Agency for Research on Cancer). Atunci când conținutul de nitrați din sol depăsește 2,5 mg/L surplusul se datorează poluării iar aceasta indică faptul că zona a fost afectată de activitățile omului. În fiecare primăvară, nitraţii, sub forma îngrăşămintelor folosite în agricultură, sunt dizolvaţi în apele ploilor şi zăpezilor ce se topesc şi ajung în sursele de apă, iar de aici, în paharele tuturor.

Ce sunt nitrații și cum ne afectează?

Buni pentru plante, dar nu pentru oameni, nitrații sunt dăunători sănătății bebelușilor și femeilor însărcinate. Insipizi, incolori și inodori, nitrații se găsesc în aproape orice apă îmbuteliată de pe piață.

Atunci când vine vorba de hrana pentru copii, apa este cel puțin la fel de importantă precum laptele formulă pe care îl alegeți. Asta pentru ca ea poate conține, pe lângă sodiu, calciu, magneziu și alte săruri, o componentă care nu apare pe etichetă: nitrații.

Odată ingerați prin apă sau alimente contaminate, nitrații se transformă în nitriți – substanțe mult mai toxice decat nitrații, în urma contactului cu microflora bacteriană a stomacului. Efectele ingerării unei cantități de nitrați peste limita admisă pot fi: hipertensiune, disfuncții ale sistemului circulator și ale glandelor tiroide, cefalee, urticarii, intoxicație, cianoză severă, în timp, chiar și unele tipuri de cancer.

Nou-născuții sunt cei mai vulnerabili în ceea ce privește contaminarea cu nitrați, deoarece flora lor microbacteriană nu este încă dezvoltată pentru a lupta cu aceștia. Astfel, nitrații se transformă în nitriți – care sunt cu mult mai toxici, iar efectele pot varia de la probleme gastrice, diaree infecțioasă, urticarii si iritații – pana la methemoglobinemie.

Methemoglobinemia este cea mai periculoasă afecțiune pe  care contaminarea cu nitrați o poate genera la sugari – afecțiune cunoscută și drept “blue baby syndrome” (“sindromul albastru al nou-născutului”). Aceasta se manifestă întâi prin probleme respiratorii din cauza circulației inadecvate a oxigenului prin sânge, ducând rapid la asfixiere, ulterior, la moartea bebelușului. De aceea este atat de important ca hrana sugarilor să fie preparată cu o apă cu un continut cât mai scăzut de nitrați.

“Nitrații pătrund în organism, se transformă în nitriți și blochează hemoglobina din capacitatea ei de a fixa oxigenul, iar în felul acesta se produce o insuficientă oxigenare a tuturor țesuturilor din organism – în special la nivelul țesutului nervos central, punând în pericol uneori chiar viața copiilor, sau ajungând aceștia în servicii de terapie intensivă și necesitând manevre de resuscitare – evident, pentru neutralizarea nitriților din sânge”, spune Prof. Dr. Marin Burlea, Președinte al Societății Române de Pediatrie.

Conform normativului AFSSA (Agentia Franceza pentru Siguranta Sanitara a Alimentelor) “o mentiune pe eticheta de tipul ”apă ce poate fi utilizată în alimentaţia sugarilor” nu ar trebui utilizată pentru apele minerale naturale şi pentru apele de izvor decât daca “in ceea ce priveşte protejarea resursei respectă un conţinut de nitraţi (exprimat în NO3) inferior sau egal cu 10 mg/L” în timp ce în România, legea permite 50mg/l pentru toate categoriile de vârstă.

Harta nitraților în România

Directiva privind Nitrații din 1991 este unul dintre primele texte legislative ale UE destinat să controleze poluarea și să îmbunătățească calitatea apei. Toate statele membre au elaborat programe de acțiune, în număr de 300 pe întreg teritoriul UE. Acest document, adoptat la nivel european arată că sursa majora a poluării apelor este ultilizarea agricolă a nitraților în fertilizanții organici și cei chimici și reglementarea unor programe de acțiune pentru controlul și diminuarea poluării.

În România a fost dezvoltat un astfel de proiect, însă AQUA Carpatica a luat inițiativa de a afla care sunt zonele vulnerabile, luând în calcul toate tipurile de apă: de suprafață: râuri, lacuri, de adâncime: izvoare, fântâni, puțuri, dar și cele de robinet, adică toate apele pe care ajung să le consume copiii noștri. Pentru a face aceasta, e nevoie de strângerea rezultatelor testerelor de nitrați dezvoltând o aplicație online care să genereze o hartă a nitraților din România, actualizată și cât mai completă.