Nitrații și nitriții sunt componente naturale ale solului și fac parte din ciclul azotului. Ei apar odată cu mineralizarea substanţelor organice azotoase provenite de la plante și animale. O parte din nitrați sunt absorbiți de rădăcinile plantelor și au rol de materie primă pentru sinteza proteinelor și altor compuși cu azot. Surplusul rămas contaminează pânza freatică, regăsindu-se în râuri, lacuri sau în apele subterane. Odată ingerați, nitrații se transformă în nitriți – substanțe mult mai toxice decat nitrații, în urma contactului cu microflora bacteriană a stomacului. Efectele ingerării unei cantități de nitrați peste limita admisă pot fi: hipertensiune, disfuncții ale sistemului circulator și ale glandelor tiroide, cefalee, urticarii, intoxicație, cianoză severă, chiar și cancer.

Atunci când vine vorba de hrana pentru copii, apa este cel puțin la fel de importantă precum laptele formulă pe care îl alegeți. Asta pentru ca ea poate conține, pe lângă sodiu, calciu, magneziu și alte săruri și o componentă care nu apare pe eticheta: nitrații.

Nou-nascuții sunt cei mai vulnerabili în ceea ce privește contaminarea cu nitrați, deoarece flora lor microbacteriană nu este înca dezvoltată pentru a lupta cu aceștia. Astfel, nitrații se transformă în nitriți – care sunt cu mult mai toxici, iar efectele pot varia de la probleme gastrice, diaree infecțioasă, urticarii și iritații – până la methemoglobinemie.

Methemoglobinemia este cea mai periculoasă afecțiune pe care contaminarea cu nitrați la sugari o poate genera – afecțiune cunoscută și drept “blue baby syndrome” (“sindromul albastru al nou-născutului”). Aceasta se manifestă întâi prin probleme respiratorii din cauza circulației inadecvate a oxigenului prin sânge, ducând rapid la asfixiere, ulterior, la moartea bebelușului. De aceea este atat de important ca hrana sugarilor sa fie preparată cu o apă cu un conținut cât mai scazut de nitrați.

“Nitrații pătrund în organism, se transformă în nitriți și blochează hemoglobina din capacitatea ei de a fixa oxigenul, iar în felul acesta se produce o insuficiență de oxigenare a tuturor țesuturilor din organism – în special la nivelul țesutului nervos central, punând în pericol uneori chiar viața copiilor sau ajungând aceștia în servicii de terapie intensivă, necesitând manevre de resuscitare – evident, pentru neutralizarea nițritilor din sânge”, spune Prof. Dr. Marin Burlea, Președinte al Societății Române de Pediatrie.

Din păcate, în România legea este extrem de permisivă și nu protejează deloc bebelușii. Ea permite un maxim admis de 50mg/l conținut de nitrați în apele minerale îmbuteliate, în timp ce medicii pediatri din întreaga lume consideră valoarea mult prea ridicata, fiind un risc în special pentru sugari și copii mici. Acestia susțin ca o apă care poate fi utilizată pentru prepararea hranei sugarilor trebuie să aibă maximum 10 mg/l nitrați.

Mai mult, conform normativului AFSSA (Agentia Franceza pentru Siguranta Sanitara a Alimentelor) “o mențiune pe etichetă de tipul ”apă ce poate fi utilizată în alimentaţia sugarilor” nu ar trebui utilizată pentru apele minerale naturale şi pentru apele de izvor decât daca “in ceea ce priveşte protejarea resursei respectă un conţinut de nitraţi (exprimat în NO3) inferior sau egal cu 10 mg/L”.

Nitrații nu dispar prin fierbere, dimpotrivă! Apa minerală plată nu se fierbe!

Nitrații, factor implicat în toate afecțiunile enumerate mai sus, sunt cel mai adesea ingerați de sugari și copii prin intermediul apei potabile cu un conținut crescut de nitrați. Este necesar să precizăm ca fierberea apei pentru prepararea formulei pentru bebeluș nu numai ca nu constituie o soluție, ci chiar dimpotrivă – are drept rezultat amplificarea concentrației de nitrați și, implicit, a toxicității.

Potrivit Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, nitrații și nitriții nu reprezintă un mare pericol numai pentru sugari, ci și pentru copiii de pâna la 10 ani și chiar adulți. Riscul este unul mare, putând apărea nu numai fenomene de intoxicare cronică, ci și alte fenomente mult mai rapide, precum urticarii declanșate de nitrați și nitriți. Mai grav, aceștia perturbă activitatea tiroidei, care este directorul care dirijează toate metabolismele (metabolismul proteinelor, al glucidelor sau al lipidelor).

În anul 2011, în județul Vaslui s-au înregistrat 6 cazuri de methemoglobinemie acută la sugar (forma de boala: 3 uşoară, 1 medie, 1 gravă și un deces) iar in anul 2012, 7 cazuri de methemoglobinemie acuta la sugar (forma de boală: 0 uşoară, 4 medie, 2 gravă și un deces). Toate cazurile de boală s-au înregistrat în mediul rural. Potrivit Direcției de Sănătate Publica (DSP) Vaslui, mai bine de jumătate din probele prelevate în ultimul an din diverse surse de apă din județ, inclusiv din sistemele centralizate din mediul rural, sunt nepotabile, fiind infestate în general cu nitriți.